Arici, arici Bogorici

Din gradina lui Mihai,
De sub tufe de urzici
A iesit un ghem de scai
Uite-l colo, uite-l ici,
Zi-i pe nume, cine-i?

Ariciul este un animal mic care traieste la marginile padurilor sau pe langa curtile oamenilor. Isi face adapost din frunze si cauta hrana doar noaptea.

Mananca:

• insecte,
• greieri,
• viermi,
• ciuperci,
• mere,
• alte fructe de padure.

Mananca mult vara iar iarna el doarme (hiberneaza).

Ariciul are capul mic (care seamana cu a unui purcel, insa cu mult mai mic):

• doi ochi mici ca doua margele negre
• botul lunguiet
• doua urechiuse cu care aude foarte bine

Fata si piciorusele lui sunt acoperite cu par aspru.

Trunchiul este de forma unei pere si are o “haina” cu tepi tari,

Puii de arici

dupa Ionel Pop

Într-o seară de vară mă odihneam în grădină la umbra unui dud mare. Erau cu mine nepoţii mei, Niculiţă şi Dănuţ. Dudele erau coapţe şi cădeau una câte una în iarbă. Copiilor le plăceau dudele dulci şi, îndată ce cădea una, alergau şi o culegeau. Rareori ajungea Dănuţ să ridice vreuna, Niculiţă, mai mărişor şi mai sprinten, ajungea primul. Dănuţ rămânea întristat. În zadar i-am spus de câteva ori lui Niculiţă că nu e bine ceea ce face; nu m-a ascultat şi cum cădea o dudă, o şi apuca. Dar iată ce s-a întâmplat:

Din grădina vecinului a apărut mai întâi un botişor ascuţit, apoi un cap mic, care semăna cu al unui purcel, însă mult mai mic. Doi ochi ca două mărgele priveau în toate părţile. Era un arici. A stat nemişcat o bună bucată de vreme, pândind dacă nu cumva o fi prin apropiere vreo primejdie. Apoi a ieşit, mic, ghebos, îmbrăcat în spate cu haina numai ţepi. Abia i se vedeau picioruşele.

Jumatate de cortof si cateva scobitori va ajuta sa faceti un arici de poveste

S-a oprit, a dat glas încet, ca un grohăit abia auzit. Îndată au ieşit de sub frunze patru pui de arici. Adică era o aricioaică ce îşi ducea puii cu ea.

Mica bucatareasa

de Geta Stanciu

Astazi sunt in casa 

Mica gospodina;

Vreau sa pun pe masa

Ce-am luat din gradina.

Curat morcovi, ceapa,

Cartofii-felii

Si-n oala cu apa

Vor fierbe, sa stii!

Aici puteti urmari si diafilmul Bondacel isi alege o meserie

Jupan Ranica Vulpoiul de Alexandru Odobescu

Un frumos basm pentru copii.

A fost odata
Ca niciodata ;
Daca n'ar fi,
Nu s'ar povesti:

Ivan nazdravan si zmeul

O frumoasa poveste ucraineana:

Iepurele si broasca

Fabule, de Esop

Un iepure care privea mersul lenes al unei testoase ii spuse acesteia in gluma:
- Vrei sa facem o intrecere, sa vedem cine alearga mai repede?
Testoasa incuviinta.
A doua zi, dis-de-dimineata, venira la locul hotarat pentru inceperea cursei. Multe animale voiau sa priveasca intrecerea si asteptau cu nerabdare.
Domnul Soarece trase o linie rosie pentru start si veverita dadu semnalul de plecare cu un fluier.

Floriţa din codru de Ioan Slavici

Floriţa din codru de Ioan Slavici este o poveste pentru copii ce zice despre frumusetea si bunatatea unei copile si rautatea unei mame vitrege. Subiectul ne aduce aminte de povestea Alba ca Zapada, dar Slavici aduce in prim plan cadrul si personajele specific romanesti.

  În mijlocul codrilor; lângă drumul cel mare, lângă drumul cel de ţară, pe unde umblă şi trece împăratul cu voinicii săi, era odinioară o crâşmă, la crâşma aceea era o crâşmăriţă; crâşmăriţa avea o fată, şi pe fată o chema Floriţa. Fata asta nu era însă fiica crâşmăriţei, şi crâşmăriţă nu era mama fetei: fata era fată fără părinţi, şi crâşmăriţă maică de suflet a fetei…

  Nu numai Floriţa, ci şi maică-sa, crâşmăriţă, era însă frumoasă. Crâşmăriţă nu era însă aşa de frumoasă ca şi Floriţa, şi Floriţa altfel iară, nu ca şi crâşmăriţă. Crâşmăriţă era frumoasă ca şi o pană de păun; Floriţa era frumoasă ca şi o floare ce creşte ascunsă în umbra tufelor....