miercuri, 2 iulie 2014

Prâslea cel voinic şi merele de aur de Petre Ispirescu

Era odată un împărat puternic şi mare şi avea pe lângă palaturile sale o grădină frumoasă, bogată de flori şi meşteşugită nevoie mare! Aşa grădină nu se mai văzuse până atunci, p-acolo. În fundul grădinei avea şi un măr care făcea mere de aur şi, de când îl avea el, nu putuse să mănânce din pom mere coapte, căci, după ce le vedea înflorind, crescând şi pârguindu-se, venea oarecine noaptea şi le fura, tocmai când erau să se coacă. Toţi paznicii din toată împărăţia şi cei mai aleşi ostaşi, pe care îi pusese împăratul să pândească, n-au putut să prinză pe hoţi. În cele mai de pe urmă ...





Pentru o intelegere mai buna se fixează cîteva repere:

  1. timpul naraţiunii (întîmplării): nu poate fi precizat, este un timp imaginat, ireal; „a fost odată ca niciodată”
  2. spaţiul : nu poate fi precizat exact, e un spaţiu mitic; acţiunea se petrece pe cele două tărâmuri; acestea se află la mare distanţă unul de celălalt, au o înfăţişare diferită şi se conduc după legi diferite
  3. personajele: Prâslea cel voinic, împăratul, zmeii, fraţii mai mari ai lui Prâslea, zgripsoroiaca, corbul, argintarul
  4. probele la care este supus Prâslea (păzirea pomului cu mere de aur, lupta cu zmeii…)
  5. "ajutoarele" eroului (corbul, zgripsoroaica)
  6. adversarii lui Prâslea: fraţii mai mari, cei trei zme.

Niciun comentariu :

Trimiteți un comentariu

Top-siteuri

TOP-SITEURI - Cele mai vizitate siteuri astazi