Daca vorbim despre Creanga, vorbim despre unul dintre cei mai mari povestitori romani. Intreaga lui opera este un omagiu adus satului si copilariei, este o monografie a satului moldovenesc de la munte, o imagine luminoasa a vietii acestuia, cu frumusetile si imprejurarie lui, a vietii oamenilor cu traditiile si obiceiurile lor.
Diafilmul de mai jos este o productie a studioului cinematografic Animafilm si prezinta imagini din partea a II-a si din partea a IV-a a "Amintirilor din copilarie" scrise de Ion Creanga.
Amintirile aduc in prin plan casa parinteasca, leaganul copilariei indepartate si portretele parintilor sai evocate cu duiosie:
Principalele trasaturi ale copilariei sunt lipsa de griji si jocurile copilaresti.
Intamplarile cu haz, nazdravaniile si ghidusiile sunt nu numai ale lui Nica ci ale copilului universal. "Asa eram eu la varsta copilariei si asa cred ca erau toti copiii de cand e lumea si pamantul"
Chipul mamei ni se arata ca o fiinta aureolata de fabulos, care-si iubeste nespus intaiul nascut:
Nazdravaniile mamei evoca o gandire straveche: Smaranda, caci asca o chema, este un om al satului, crescut numai in spiritul vechilor mentalitati pe care le urmeaza indeaproape. Ea este ocrotitoarea caminului familial, alunga norii negri de deasupra satului, abatea grindina, batea pamantul sau peretele cand copilul se lovea.
Tatal, Stefan a Petrei, era un om ingaduitor cu copii, cand venea noaptea de la padure, desi obosit si inghetat, ii lasa pe copii sa i se urce in spate sau ii ridica pe fiecare in grinda sarutandu-i cu dragoste.
Fiecare capitol incepe cu descrierea satului natal, asa si in partea a IVa, revoca Humulestiul, dar mai multe pentru a sugera drama despartirii de el, care poate insemna si despartirea de copilarie.
Ceea ce il diferentiaza pe Creanga de ceilalti autori este modul spunerii, el este un povestitor -actor in opera sa.
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu