Naica si veverita

Filmul "Naica si veverita" este un scurt metraj romanesc de exceptie,  realizat in 1968, in regia Elisabetei Bostan, ce face parte din miniserialul intitulat "Aventurile istetului Naica".

Naica este un baietel cam de 6 ani, care traieste la tara, intr-o casuta traditional romaneasca si tot ce o inconjoara alcatuieste universul copilariei. Acest episod reda atmosfera inocentei a doi copii care fac orice sa salveze o veverita de vulpe. Bogdan Untaru joaca si de data aceasta de exceptie, la fel de fermecator ca si in primele episoade, iar micuta stirba, Alexandra Foamete o adevarata romancuta jucand plina de viata la cei cativa anisori ai ei, ne descopera viata padurii in miez de iarna.

 

E iar iarna pe ulita satului. Copiii se pregatesc de sanius iar Mariuca striga de zor la Naica sa vina pe deal. Cu cojocelele pe spate, copiii umplu cu strigatele lor de bucurie dealul incarcat de zapada si de saniutele acestora. Atmosfera jocului este oprita de o vecina care striga: "Vulpeaaa!", care ii furase o gaina si atunci nastrusnicul Naica intra in actiune pentru a o prinde. Pregateste pusca, cotcodaceste de zor, imita cocosul, gandind ca asa va atrage vulpea. Dar , iata ca o veverita jucausa si mancacioasa ii schimba toate planurile. Toate peripetiile si actiunile micului strengar sunt pline de viata, voiosie si inocenta. Va reusi oare sa prinda vulpea?

Replica din finalul filmuletului "Ti-am spus eu ca VEVERITELE, nu mor niciodata!" readuce atmosfera tihnita a satului romanesc, optimismul si veselia copilariei.